- copolímer
- co|po|lí|mer Mot Pla Nom masculí
Diccionari Català-Català . 2013.
Diccionari Català-Català . 2013.
copolimer — COPOLIMÉR, copolimeri, s.m. (chim.) Polimer mixt, rezultat din unirea moleculelor a doi compuşi diferiţi. – Din fr. copolymère. Trimis de IoanSoleriu, 02.08.2004. Sursa: DEX 98 copolimér s. m., pl. copoliméri Trimis de siveco, 18.12.2004. Sursa … Dicționar Român
copolimér — s. n., pl. copoliméri … Romanian orthography
vinilit — VINILÍT s. n. material plastic, copolimer al clorurii şi acetatului de vinil, folosit în industria discurilor microsioane. (< fr. vinylite, n. com.) Trimis de raduborza, 15.09.2007. Sursa: MDN … Dicționar Român